A
C
47 r. # F R A G
lo destrieri, e ruppe Ia forte schiera,
dove stava affasciato lo Prencepe.
Venneli denanti , e stese ia mano
pe pigiiarelo. Bene se lo credea me-
nare * ma non rcspuosero le misure »
cha lo Prencepe li menao de una
mazza de fierro, e ferio lo cavalio .
La potenzia de lo destrieri de lo
Prencepe fu Tanta, che recessava a
refo Ccla. E cessannose a reto Cola,
non habe soniciente spazio lo sio ca-
valio. Donne ii piedi de reto ii ven-
nero meno, e cadde in quello fos-
sato , lo quaie stao in fronte a ia
Porta de lo Spedale de Santo Spirito,
lo quale ene fatto per difesa dell 3
uorto. In queilo fossato lo cavallo
& esso, credennose retornare, cadde-
ro menafi a forza da 11 cavalli de 3o
Prencepe , e i& fo acciso. Granne fo
la tristizia, cha Roma habe de si
inrlito Barone. Aliora se fiariao lo
Puopolo.
Lo Prence deo a ret©. Inchinao
foa schiera. Comenzao a fuire. Lo D
loco, donne se partio, fo Porta Vi
ridaria . Quelia fo la via , che li
campao. Ora se aiza ia Terra. Lo
suire ene granne. Maiure b io ma-
ciello. Cosi se maceliavano, como
le pecora. Moita resistenzia faco.
Moita iente ce fo accisa. Moita pre-
da Romani guadagnaro. Aiquanti Ro-
mani de la parte Orz na, ii quaii
fecero reststenzia, fuoro presuni. In
presone stettero tanto , quanto voize
lo Capitanio. Infra ii quali fo Ber-
tollo capo de Parte Qrzina, Caoita-
nio de la Chiesa e de la Parte Guel-
fa. E se non fossi, che Sciarra lo
portao in groppa, li Romani lo ha-
rebbero muorto. Aitra iente non fe-
ce diseia ci© ene Napolitani, Proven-
mli,
7 2
E N T A.
pis personam captfaam dweve auauHet
ftbi propojutt. Pojtquarn Ctilcarthus tcjuum
adegisset, validam milisum turn.am ,
qua Pnnceps ohjspiebatur, irrumpr n pe-
netravit. shtum ad conjpsBum Princtpis
pervenisset, manum , ut eum caperet, tx-
tendit. Ipjum abducere jam jam opina-
batur. jst aujui tssedus non respondit»
Nam Princeps N>colaum clavd serred
percussit, & equum vulneravit. Eqm
Princtpis vis ac robttr ujque adeo pro-
cesjtt, ut Ntcolaum ipfum ad receden-
dum impelleret. Ntcolao recedente, equus 3
cui instdebat, quum Jussi. tens loci jpa*
tium et non suppeteret ad consislendum,
pedihus posteriorihus decidens, in tllam
soveam corruit, quae ex advsrso Portas
Ho pitalis Sansst Spiritus exsiat, ad
tuitionem borti excavata. Igitur in eam-
dem soveam Nicolatts & equus remears
crsdentes, ceciderunt, posiea protriti ab
equis Principis: & ibi occisus suit ipss
Nicolaus. Gvavi moerove mors tam in-
ciytt Dynajiae totam Romae Urbem af-
secit. Tunc Populus inctignatione effitr-
buit.
Princeps retrograditur • ejus acies cs-
dunt, & sugam demum arripiunt. Lo-
cus, ex quo discessit, suit Porta Virida-
ria. Per ejusmodt viam saluti suae con-
suluit. Nunc commovetur Civitas. Plu-
vimt aufugiunt. Qvamplures maBantut
ceu pecudes. Cetert enixe resiitere. Innu-
merabilis bominum multitudo caesa pe-
riit. Plurima spolia Romani acquisterunt 0
Nonnulli Romanorum partis Ursinomm 3
qui pugnando conjiitere, captivi reman-
sevunt, in carceribus tamdiu detcnti P
quamdiu Duci placuit „ Inter captivos
suit Bertoldus, dustlor sa&ionis Ursino-
rum \ ac Dux militum Ecclesiae , &
partis Guelpbae. Nisi Sctarra eumdens
Bertoldum clunibus eqm imposttum una
fecum avexisset, ipsum Romani intevfe-
cijsent. Reliqua multitudo, Neapolitani
mmirum> Provfaciales, Frami, &
puli
C
47 r. # F R A G
lo destrieri, e ruppe Ia forte schiera,
dove stava affasciato lo Prencepe.
Venneli denanti , e stese ia mano
pe pigiiarelo. Bene se lo credea me-
nare * ma non rcspuosero le misure »
cha lo Prencepe li menao de una
mazza de fierro, e ferio lo cavalio .
La potenzia de lo destrieri de lo
Prencepe fu Tanta, che recessava a
refo Ccla. E cessannose a reto Cola,
non habe soniciente spazio lo sio ca-
valio. Donne ii piedi de reto ii ven-
nero meno, e cadde in quello fos-
sato , lo quaie stao in fronte a ia
Porta de lo Spedale de Santo Spirito,
lo quale ene fatto per difesa dell 3
uorto. In queilo fossato lo cavallo
& esso, credennose retornare, cadde-
ro menafi a forza da 11 cavalli de 3o
Prencepe , e i& fo acciso. Granne fo
la tristizia, cha Roma habe de si
inrlito Barone. Aliora se fiariao lo
Puopolo.
Lo Prence deo a ret©. Inchinao
foa schiera. Comenzao a fuire. Lo D
loco, donne se partio, fo Porta Vi
ridaria . Quelia fo la via , che li
campao. Ora se aiza ia Terra. Lo
suire ene granne. Maiure b io ma-
ciello. Cosi se maceliavano, como
le pecora. Moita resistenzia faco.
Moita iente ce fo accisa. Moita pre-
da Romani guadagnaro. Aiquanti Ro-
mani de la parte Orz na, ii quaii
fecero reststenzia, fuoro presuni. In
presone stettero tanto , quanto voize
lo Capitanio. Infra ii quali fo Ber-
tollo capo de Parte Qrzina, Caoita-
nio de la Chiesa e de la Parte Guel-
fa. E se non fossi, che Sciarra lo
portao in groppa, li Romani lo ha-
rebbero muorto. Aitra iente non fe-
ce diseia ci© ene Napolitani, Proven-
mli,
7 2
E N T A.
pis personam captfaam dweve auauHet
ftbi propojutt. Pojtquarn Ctilcarthus tcjuum
adegisset, validam milisum turn.am ,
qua Pnnceps ohjspiebatur, irrumpr n pe-
netravit. shtum ad conjpsBum Princtpis
pervenisset, manum , ut eum caperet, tx-
tendit. Ipjum abducere jam jam opina-
batur. jst aujui tssedus non respondit»
Nam Princeps N>colaum clavd serred
percussit, & equum vulneravit. Eqm
Princtpis vis ac robttr ujque adeo pro-
cesjtt, ut Ntcolaum ipfum ad receden-
dum impelleret. Ntcolao recedente, equus 3
cui instdebat, quum Jussi. tens loci jpa*
tium et non suppeteret ad consislendum,
pedihus posteriorihus decidens, in tllam
soveam corruit, quae ex advsrso Portas
Ho pitalis Sansst Spiritus exsiat, ad
tuitionem borti excavata. Igitur in eam-
dem soveam Nicolatts & equus remears
crsdentes, ceciderunt, posiea protriti ab
equis Principis: & ibi occisus suit ipss
Nicolaus. Gvavi moerove mors tam in-
ciytt Dynajiae totam Romae Urbem af-
secit. Tunc Populus inctignatione effitr-
buit.
Princeps retrograditur • ejus acies cs-
dunt, & sugam demum arripiunt. Lo-
cus, ex quo discessit, suit Porta Virida-
ria. Per ejusmodt viam saluti suae con-
suluit. Nunc commovetur Civitas. Plu-
vimt aufugiunt. Qvamplures maBantut
ceu pecudes. Cetert enixe resiitere. Innu-
merabilis bominum multitudo caesa pe-
riit. Plurima spolia Romani acquisterunt 0
Nonnulli Romanorum partis Ursinomm 3
qui pugnando conjiitere, captivi reman-
sevunt, in carceribus tamdiu detcnti P
quamdiu Duci placuit „ Inter captivos
suit Bertoldus, dustlor sa&ionis Ursino-
rum \ ac Dux militum Ecclesiae , &
partis Guelpbae. Nisi Sctarra eumdens
Bertoldum clunibus eqm imposttum una
fecum avexisset, ipsum Romani intevfe-
cijsent. Reliqua multitudo, Neapolitani
mmirum> Provfaciales, Frami, &
puli